V-ați întrebat vreodată de ce percepția noastră despre frumusețe este influențată de standardele impuse de către societate? De ce nu trebuie să ne acceptăm defectele fizice ale corpului nostru și urmărim tiparele actuale?
Răspunsurile acestor întrebări au fost transpuse într-un proiect pentru facultate, inițiat de 4 studente din Cluj-Napoca: Cristina, Diana, Zhansaya și EriAnTi. Prin Atlasul Corpurilor, fondatoarele își propun să spargă barierele perfecțiunii și idealurilor promovate de-a lungul timpului în social media și să fie un sprijin pentru toate femeile care suferă de un complex în ceea ce privește corpul lor.
Mai mult decât atât, ideea din spatele proiectului vine din experiența proprie și din trăirile fiecărei membre a echipei. Prin pagina de Facebook, fetele interacționează cu publicul și postează poveștile persoanelor care și-au îmbrățișat imperfecțiunile și care au reușit să dărâme teoriile idealurilor de frumusețe. De aici și lupta împotriva canoanelor de frumusețe, intitulată ,,your body remembers everything.”
Pentru a ne introduce mai mult în poveste și pentru a afla cât mai multe despre relația cu corpul nostru, am invitat-o la un scurt dialog pe una din cele care au dat voce acestui proiect, Diana Boalcă.
Cum a fost inițiat acest proiect?
The Atlas of Bodies – Your Body Remembers Everything a prins contur, de fapt, anul trecut, când eu (Diana) și Cristina discutam despre ideea de a avea un proiect al nostru, bazat pe storytelling, prin care să arătăm o altă față a oamenilor din jurul nostru. Atunci am sădit sămânța pentru The Atlas of Bodies, însă nu știam când și cum va înflori. Între timp, la un curs de la facultate, una dintre cerințe a fost să creăm o pagină de Facebook și să o creștem organic, urmând ca la final de semestru să o analizăm și să stabilim concluziile și notele. Când am auzit asta, s-a produs click-ul în mintea noastră. Ne-am strâns noi 4 (Diana, Cristina, Zhansaya și EriAnTi) și, în urma unui brainstorming, s-a născut ceea ce astăzi puteți vedea sub forma paginii de Facebook – The Atlas of Bodies.
Ce v-a determinat să mergeți în această direcție?
Fiecare dintre noi a rezonat cu ideea unui atlas al corpurilor, pentru că fiecare am avut luptele proprii cu al nostru corp, iar modul în care standardele de frumusețe sunt portretizate în media, pe lângă faptul că sunt nerealiste, te fac să te îndoiești că vei putea fi vreodată „perfectă”. De parcă perfecțiunea ar avea criterii specifice de măsurare și noi trebuie să le bifăm ca societatea să ne considere „perfecte”. Știam că nu suntem singurele care trec prin asta și am vrut să le oferim fetelor și femeilor un „safe space”, în care să își spună povestea relației pe care o au sau au avut-o cu corpul lor. Să nu mai fim singure în lupta cu imperfecțiunile, ci să fim împreună în acceptarea imperfectului perfect. Acceptarea și perfecțiunea nu trebuie să se excludă reciproc. Corpul și mintea nu există separat, ci sunt un întreg, care conlucrează pentru noi. Interiorul se reflectă în exterior, de aceea trebuie să ne îngrijim să le păstrăm pe amândouă sănătoase.
Cum vă alegeți și programați conținutul?
Primim povești pe adresa de e-mail atlasulcorpurilor@gmail.com, însă, cum este și firesc când ești la început de drum, ne-am încurajat prietenele să ne împărtășească experiențele și poveștile lor. Este foarte fain, pentru că nu știam multe dintre lucrurile pe care ele le-au așternut pe hârtie și chiar am simțit autenticitatea în cuvintele lor și asta ne-a apropiat și mai mult. Pe măsură ce proiectul nostru își face auzită vocea, primim multe mesaje de la alte fete care ne spun că vor să își publice povestea pe pagina noastră.
Însă suntem conștiente că nu este întotdeauna ușor să vorbești deschis despre toate aceste lucruri, iar multe dintre poveștile pe care le primim vin cu o încărcătură emoțională foarte mare. Astfel, a luat naștere seria „Confesiuni Anonime”, care dă voce acelor persoane neascultate, care speră să fie auzite, dar care nu sunt pregătite încă de impactul pe care l-ar putea avea poveștile lor în mediul online.
În programarea conținutului, un rol important îl are EriAnTi. Ea este o tânără artistă, care abundă în talent și simțire, și care se ocupă de vizualurile care însoțesc poveștile postate, care nu sunt anonime.
Pe viitor, vom începe o serie denumită „Your Body Remembers War”, prin care dorim să aducem awareness asupra consecințelor pe care un război le are asupra corpului. Vom lua trei perspective – ale unei ucrainence, rusoaice și românce – și vom arăta cum toate emoțiile resimțite sunt înmagazinate de corp și de minte. De asemenea, ne-am propus și o colaborare cu organizația studențească de la facultatea noastră, StudPAC, prin care să ne susținem și ajutăm reciproc. Așa că ar fi bine să stați cu ochii pe pagina noastră, pentru că urmează lucruri frumoase, care merită citite și date mai departe.
Ce reprezintă pentru voi acest proiect destinat persoanelor care își compară corpul cu idealul?
Ne dorim să se creeze o comunitate de sprijin reciproc în jurul Atlasului Corpurilor și să contribuim la înlăturarea șabloanelor societății. Pentru noi, acest proiect reprezintă materializarea ideii de a fi schimbarea pe care vrem să o vedem în lume. Tocmai de aceea, primele postări de pe pagină sunt poveștile corpurilor noastre, pentru a le arăta femeilor că vulnerabilitatea înseamnă curaj și putere, nu slăbiciune. Iar prin puterea exemplului să le încurajăm să vorbească deschis despre asta. Pentru noi, aceste exerciții de vulnerabilitate, cum le-am numit, au fost terapeutice și pline de încărcătură emoțională, care ne-au permis să construim o punte a legăturilor și conexiunilor autentice.
Cristina ne-a adus și perspectiva psihologică asupra acestui proces, ea fiind studentă și la Facultatea de Psihologie. Ne-a spus că primul pas în vindecarea unei traume este conștientizarea, apoi așternerea pe hârtia digitală a poveștii care a produs schimbarea emoțională și comportamentală. Recitind, reușești să vezi dintr-o altă lumină experiența trăită, poți să te detașezi de ea și să o percepi într-un mod obiectiv. Noi suntem aici pentru a oferi suport și susținere, dar recomandăm și mersul la terapie. Din experiențele personale, părerea unei persoane specializate va cântări diferit în acest proces.
Am sesizat că The Atlas of Bodies se bucură deja de un real succes. V-ați fi așteptat la acest lucru?
Avem speranțe mari cu acest proiect de suflet. Tocmai că e un proiect care ne-a conectat pe toate 4, ne-a făcut să ne implicăm emoțional și vrem ca glasul Atlasului să ajungă la cât mai multă lume. Suntem foarte entuziasmate și știm că dacă vom fi perseverente, vom ajunge departe. Ne dorim tare mult să aducem valoare în societatea românească și să ajutăm lumea. Pentru că nu doar femeile se confruntă cu aceste șabloane ale societății, ci sunt și băieți care le-au resimțit. Vrem să le oferim și lor ocazia de a vorbi despre asta, însă asta e un plan care se va materializa în viitor.
Care sunt obiectivele și valorile după care vă ghidați?
Unul dintre obiectivele noastre pe termen lung este să avem și un website, în care să adunăm la un loc toate poveștile împărtășite cu noi. Și ce ne mai dorim este să transformăm The Atlas of Bodies într-o revistă fizică, de care să se poată bucura toată lumea interesată, căreia îi place să citească și să simtă cu mâinile lor paginile parcurse.
Misiunea noastră este de a crea o legătură sănătoasă, de a ne reconecta la propriile corpuri, deoarece corpul are propria lui memorie și își aduce aminte toate presiunile, gândurile negative, la care a fost supus. Ne propunem să facem acest lucru prin a da glas poveștilor și experiențelor pe care le-au trăit femeile cu propriile corpuri și pentru a crea o comunitate de susținere reciprocă. Valorile după care ne ghidăm sunt transparența, încrederea în sine, reciprocitatea, curajul și sinceritatea.
Pe termen lung, ce așteptări aveți de la acest proiect?
„Reach for the stars and don`t stop there!”Asta vom face. Vom continua să muncim la materializarea visului nostru, iar împreună, vom scrie Atlase ale Curajului și Vulnerabilității.
În încheiere aș vrea să te rog să oferi un îndemn pentru cititorii noștri.
Să fim mai buni unii cu alții și să avem mereu în minte că nimic și nimeni nu e ceea ce pare a fi la o primă vedere. Să nu mai judecăm oamenii după aparențele fizice, pentru că în spatele corpurilor noastre stau povești și motive despre care nu avem habar.
Redactat de: Diana Arici
